Reconciliere sub umbrelă sau de la Charta XXI la Pax Presaca

Adunarea sub o umbrelă comună a acelor organizaţii civice din Bazinul Carpatic care militează într-un fel sau altul pentru înlesnirea dialogului interetnic a popoarelor fostei Monarhii Austro-Ungare a ajuns într-o fază nouă de când sub îndrumarea fostului europarlamentar creştin democrat maghiar din Budapesta Surján László a luat fiinţă Mişcarea Charta XXI, care are ca scop principal apropierea naţiunilor din această regiune. Această organizaţie – printre altele – învită regulat la mese rotunde asociaţii şi ONG-uri de profil din Ungaria, Slovacia, Serbia, Croaţia, Ucraina, Slovenia şi România care au reuşite palpabile în activitatea lor. La ultima întrunire a Chartei XXI au fost prezenţi şi Corbii Albi, pentru a prezenta pulsul convieţuirii româno-maghiare văzut – adică simţit – prin prisma activităţii lor de un an.
Masa rotundă din eleganta clădire a Ordinul Iezuit a fost deschisă de însuşi fondatorul Surján László.
– Pentru muncă creativă avem nevoie de pace şi linişte. În Europa nu ajungem nicăieri dacă popoarele se comportă neîncrezător între ele. În Uniunea Europeană bazată pe reconciliere, împăcarea dntre Franţa şi Germania stă la baza succesului. Pentru acest lucru avem nevoie nu numai de voinţă politică şi guvernamentală dar şi de cooperare civilă. Avem nevoie de o mişcare a cărei membri în primul rând văd omul în cetăţenii ţărilor vecine. Este important obţinerea unei legături puternice între oameni, ca relaţia între noi să nu depinde de evenimente sau schimbări politice. Avem nevoie de o mişcare pentru a căuta şi a găsi bucuria cooperării. Această închipuire este deja prezentă, prin puţine ştiri scurte, chiar dacă este vorba despre evenimentele cele mai importante ale europenizării. Este crucial ca aceste exemple bune să fie răspândite pentru a influenţa popoarele. Acesta este viitorul regiunii noastre în Europa comună. Politica ostilităţii va fi înlocuită de o lume nouă bazată pe cooperare şi colaborare. – spunea Surján László.
Csaba Szabó a pornit prezentarea „fenomenului Corbii Albi” prin prizma oferită de antevorbitorul său Surján László, adică din optica reconcilierii franco-germane.
– Fotografia robustului Helmut Kohl şi micuţului Francois Mitterand ţinându-se de mână în 1984 la gropile comune ale bătăliei de la Verdun a înconjurat lumea şi a dat exemplu pentru toate naţiunile care se găsesc într-un anumit conflict, cum trebuie începută reconcilierea sau apropierea. Ei doi au început ceva atunci, şi încă nimeni nu a inventat ceva mai bun, decât exemplul propriu al preşedinţilor sau cel puţin al unor conducători de seamă a naţiunilor. Această fotografie nu se va face niciodată în cazul României şi Ungariei, că cele două naţiuni – conform experienţei de un an a Corbilor Albi – nu sunt interesate în mod real de această apropiere. Este inuman de mult de lucru pentru a ajunge măcar la cota zero, de la adâncimea minusurilor – spunea Csaba Szabó.
A subliniat: subinformarea în România legată de universul maghiar este aşa de gravă, încât sute de mii de oameni acum se trezesc că maghiarii sunt cofondatorii Transilvaniei şi României, şi astfel ei reprezintă total altceva decât ceea ce s-a învăţat în şcoli despre „cotropitorii care au venit şi au luat pământul românesc”. Ar trebui întrodusă în manualele şcolare informaţii despre maghiari, ca elevii români nu la 18-19 ani să primească primele informaţii despre maghiari (din televiziunile comerciale halucinantofile), ci să aibă cunoştinţe consistente deja de la o vârsta fragedă, să poată să înţeleagă mai târziu ce înseamnă multiculturalitatea transilvană şi multilingvismul.
– Elevii români se gîndesc în felul următor: dacă ei în 12 ani nu au învăţat nimic despre maghiari, înseamnă că ei, maghiarii nu sunt importanţi deloc în România, nici chiar atât, ca informaţiile care se găsesc în broşurile facultative. Această derută este agravată de subiectivismul generalizat în care abundă societatea românescă când e vorba de orice ce se leagă de maghiari. Cele mai grave subiectivisme sunt acelea care sunt acceptate tacit de statul român, ba chiar încurajate indirect.
Dintre sutele de exemple aş lua acum renaşterea modei „bătăii pe morţi”, adică readucerea în reflectoare a atrocităţilor comise de armata maghiară în timpul războaielor, cu multe amănunte şi festivism. Copiii români sunt convinşi, că numai armata maghiară are astfel de pete pe onoare, că „românii au fost oameni buni”. Aşa se ajunge în situaţia că nici acum, în 2015 nu există inscripţie pe obeliscul gropii comune de la Presaca (jud.Alba), unde maghiarii scoşi din biserica din Zlatna şi hăituiţi spre Alba Iulia au fost măcelăriţi. Pe obelisc scrie atât: PAX. (Vezi poze şi text AICI)
Mesajul acestui obelisc fără text este simplă: nu cumva să ştie copiii români despre aceste masacre, ci să crească în şcoli cu ideea, că „numai maghiarii făceau aşa ceva”. Dacă ar fi fost un monument dedicat „atrocităţilor maghiare”, acum ar fi acolo un sistem întreg de monumente comemorative, filmuleţe pe Youtube, steaguri, clopote şi locuri de reculegere. Aşa însă, fiind vorba „doar de unguri”, movila este semnul gropii, iar staţia de autobus peste ei este locul de reculegere… Pe obelisc – PAX. Atât… – explica Csaba Szabó.
Legat de politicile de stat a celor două ţări Csaba Szabó a criticat guvernul Ungariei pentru sloganul „Ungaria este a maghiarilor – Magyarország a magyaroké”. Dacă Ungaria este exclusiv a maghiarilor – şi nu a tuturor cetăţenilor maghiari –, atunci nu are rost ca cei care sunt de partea convieţuirii paşnice să explice societăţii româneşti, că România nu este a românilor, ci a tuturor care am contribuit la clădirea sa: maghiari, saşi, români şi mulţi alţii. Sau că în România nu există naţiuni principale şi secundare (tolerate).
***
La sfârşitul consfătuirii – unde au fost prezenţi şi organizatorii „Satului interetnic a stelelor”, Uniunea Paneuropeană respectiv Radio Maria din Ungaria – fondatorul Chartei XXI a făcut un apel acelora care activează singur sau în organizaţii pentru reconcilierea popoarelor fostei Monarhii Austro-Ungare.
– Cei care sunt de acord cu scopul Mişcării, pot semna Carta. Dacă vom fi mulţi, doar prin fiinţa noastră putem schimba atitudinea societăţii. Mişcarea nu este o organizaţie, semnarea nu are nevoie de sacrificiu financiar, nu necesită întâlniri lungi, nu provoacă nici o povară, doar drepturi. Semnatarii pot trimite nominalizări pentru Premiul pentru Reconciliere şi Cooperare, primesc invitaţii în e-mail la evenimentele mişcării.
Pot trimite rapoarte pe site despre evenimentele pe care le consideră importante, chiar şi despre evenimente negative dar cu autocritică. Fiecare naţiune trebuie să facă faţă cu greşelile lui pentru a ne apropia de succes. Vă rugăm, dacă auziţi despre ştiri care reflectă mesajul reconcilierii, să le împărtăşiţi cu noi, trimiteţi-le pe siteul Cartei (https://chartaxxi.eu/despre-noi/?lang=ro) – spunea fostul europarlamentar creştin-democrat din Ungaria, Surján László.


Warning: Trying to access array offset on null in /data/6/2/62890044-f2a7-4bd3-99b9-601907f23b82/chartaxxi.eu/web/wp-content/themes/betheme/includes/content-single.php on line 261
chartaxxi.eu